Centrul de Excelență pentru Schimbări Climatice și Societale (CESCS) cercetează modul în care oamenii au răspuns schimbărilor climatice de-a lungul timpului și ce putem învăța din aceste experiențe pentru a înțelege comportamentele de astăzi. Proiectul reunește șase instituții din România și perspective din nouă discipline în jurul unei întrebări comune: ce îi determină pe oameni să acționeze?
Centrul studiază felul în care comunitățile au făcut față schimbărilor climatice rapide din Holocen, alături de înregistrările instrumentale și de proiecțiile climatice până la sfârșitul acestui secol.
Paleta cromatică urmează benzile CESCS: culori reci pentru trecutul îndepărtat și culori calde pentru prezent și proiecții. Culorile nu indică o scară de temperatură.Axa temporală are o întrerupere la pragul de 150 de ani înainte de prezent, pentru a permite o reprezentare clară a ultimului secol și jumătate.
Cercetările despre atenuarea schimbărilor climatice și comportament s-au concentrat în general pe obiceiurile individuale din prezent.
Europa se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât media globală — mai repede decât orice alt continent (WMO, 2023).
Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC, 2022) arată că schimbările climatice au împins deja unele ecosisteme dincolo de praguri critice, unde transformările devin abrupte și, în unele cazuri, ireversibile. Limitarea încălzirii globale mult sub 2°C față de nivelul preindustrial necesită atât soluții tehnologice, cât și schimbări în modul în care acționează indivizii, comunitățile, industria și guvernele.
Comunitățile umane s-au confruntat și în trecut cu schimbări climatice rapide. Siturile arheologice, colecțiile bioarheologice, arhivele lingvistice și indicatorii paleoclimatici de pe teritoriul României păstrează dovezi despre aceste schimbări și despre felul în care oamenii au răspuns. Interpretate împreună, din perspectiva științei climei și a psihologiei contemporane, aceste dovezi ne ajută să înțelegem mai bine ce îi determină pe oameni să adopte comportamente care protejează mediul.
Comportamentul uman a stat în centrul schimbărilor societale din trecut.Tot el decide dacă măsurile de atenuare funcționează.
Trei direcții lucrează la aceeași întrebare, fiecare acoperind o altă perspectivă temporală.
De la începutul Holocenului, în bazinul Dunării de Jos
Evaluarea pe termen lung a răspunsurilor populațiilor umane la schimbările climatice, prin eco-arheologie, bioarheologie, istorie socială, ecolingvistică și etnologie, în bazinul Dunării de Jos.
Citește despre Istorie și CulturăUltimii 10.000 de ani, ultimii 150 de ani și proiecții până în 2100
Date observaționale, reconstituiri paleoclimatice și simulări climatice de înaltă rezoluție, combinate pentru a lega clima trecută și prezentă de schimbările societale.
Citește despre Impact ClimaticAplicată comportamentului de azi și din deceniile următoare
Adaptabilitatea din trecut folosită pentru a întări comportamentul pro-ambiental de azi, prin instrumente care măsoară determinanții schimbării comportamentale.
Citește despre Comportament UmanCentrul reunește cercetători din aceste domenii în jurul aceleiași întrebări.
Este vorba despre laboratorul de izotopi și geochimie pe care Centrul îl construiește la Universitatea din București. Alături de acesta, Centrul dotează cu echipamente noi și laboratoarele partenerilor.
Cercetarea este gândită să ajungă și în afara mediului academic.
Coordonator: Bogdan Antonescu
Administrarea, componenta financiară, riscul și etica.
Coordonator: Mihai Ducea
Construiește Laboratorul Curat și Laboratorul Geochimic la Facultatea de Geologie și Geofizică și le integrează cu facilitățile existente la Universitatea din București.
Coordonator: Mihai Constantinescu
Reconstituie modul de viață, dieta, mobilitatea, utilizarea terenului și strategiile de locuire din Holocen în bazinul Dunării de Jos.
Coordonator: Mihai Dima
O bază de date paleoambientală pentru România pentru ultimii 20.000 de ani, amprenta climatică a celor două moduri ale Circulației Meridionale de Răsturnare a Atlanticului, simulări până în 2100 și impactul valurilor de căldură și al furtunilor severe.
Coordonator: Eugen Avram
Adaptează modelul lanțurilor de impact, colectează cunoștințe ecologice tradiționale, proiectează un instrument psihometric și testează un protocol scurt de terapie cognitiv-comportamentală cu realitate virtuală imersivă.
Coordonator: Bogdan Antonescu
Site-ul și rețelele sociale, două conferințe internaționale, seminare publice și video, o rețea de ambasadori și Setul de instrumente pentru educație climatică.
Coordonat de Universitatea din București.
Coordonator (UB)
Echipe de cercetare de la Facultățile de Fizică, Geologie și Geofizică, Istorie, Matematică și Informatică, Psihologie și Științele Educației și Litere.
Partener 1 (IFIN-HH)
Departamentele de Fizică Nucleară Aplicată, Științele Vieții și Mediului și Fizică Nucleară. Datare cu radiocarbon, spectrometrie de masă cu accelerator, analize cu fascicule de ioni, tomografie computerizată cu raze X.
Partener 2 (IAVP)
Departamentul de Bioarheologie, cu laboratoarele de Antropologie, Arheozoologie și Paleovegetație.
Partener 3 (INCDFP)
Laboratorul de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educație (GeoEduLab). Cartografiere spațială diacronică a sistemelor social-ecologice, prospecțiuni geofizice și cu vehicule aeriene fără pilot.
Partener 4 (UBB)
Geografie, planificare urbană, psihologie, informatică. Modelare numerică de înaltă rezoluție și studii privind schimbarea comportamentului pro-ambiental.
Partener 5 (ARFCN)
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” și Institutul de Istorie „George Barițiu”. Ecolingvistică și analiză istorică.
